Vinurile medicinale şi binefacerile lor

Chiar dacă nu sunt atât de mediatizate ca tincturile sau uleiurile din plante, vinurile medicinale rămân adevărate elixire naturale.

Despre calităţile vinului se ştie încă din antichitate, Hippocrate recomandându-l în tratamentul de scădere a febrei, ca dezinfectant, diuretic sau supliment nutritiv.

În Egiptul Antic, în urmă cu cinci milenii, vinul era un ingredient important pentru prepararea unor leacuri. Diverse specii de plante aromatice macerate în vin, îi confereau acestuia proprietăţi medicinale. Vechii egipteni erau faimoşi pentru vastele lor cunoştinţe medicale şi foloseau un mare număr de produse naturale pentru a trata diferite afecţiuni.

Iată câteva reţete de vinuri medicinale cu efecte pozitive asupra sănătăţii.

Vinul de miere are proprietăţi antivirale, antibacteriene şi, mai mult decât atât, calmează gâtul inflamat. De aceea, poate fi o alternativă naturală la siropurile emoliente care calmează căile respiratorii inflamate. Se prepară din trei litri de vin roşu şi din trei kilograme de miere care se pun împreună la macerat într-un borcan. Se mestecă în borcan, de două ori pe zi, în primele trei zile. Apoi se poate folosi. Se administrează câte o ceaşcă, de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. Se recomandă în caz de anemie, în caz de lipsă a poftei de mâncare, în convalescenţă şi în caz de inflamaţii ale căilor respiratorii.

Vinul de ţelină, renumit pentru efectul benefic în caz de răguşeală. 

Beneficiile se datorează conţinutului mare de vitamine şi de minerale care ajută organismul să facă faţă mai uşor efectelor negative ale surmenajului. Se prepară dintr-o ţelină de aproximativ 300 grame, mărunţită, dintr-un litru de vin alb şi din patru linguri de miere. Se ţin la macerat timp de 48 de ore, la temperatura de 18 grade Celsius. Se beau câte două pahare de câte 50 ml pe zi, înaintea mesei de prânz şi de seară. Pentru eficienţă maximă, cura se ţine câte două săptămâni.

Vinul de ceapă, un excelent stimulent general şi un bun tonic cardiac. Se recomandă în cazurile de astenie şi tulburări renale. 500 grame de ceapă se storc, iar la sucul obţinut se adaugă 150 grame de zahăr. Se amestecă, apoi se filtrează. Se administrează de trei ori pe zi, 50 ml, înainte de mese.

Vinul de hrean. Amesteci 15 linguri de hrean ras într-un litru de vin. Laşi la macerat 8 zile, apoi îl filtrezi. Se iau câte două linguriţe, între mesele principale. Îţi face bine: dacă eşti anemic (stimulează pofta de mâncare) sau dacă suferi de astm, bronşită cronică, litiază urinară (pietre la rinichi), tuberculoză. E şi un tonic sexual foarte eficient.

Vinul de vâsc reglează tensiunea arterială. Puneţi într-un borcan 6 linguri de vâsc (ramuri tinere şi frunze), uscat şi măcinat, în 1,5 l de vin de casă şi lăsaţi la macerat 8-10 zile. Agitaţi zilnic borcanul. Se strecoară şi se păstrează la rece. Se consumă de 3 ori/zi, câte 1-2 linguriţe în 50 ml apă, cu 30 de minute înainte de masă. Are rezultate deosebite în tuse de diferite cauze, hipertensiune arterială, întărirea imunităţii organismului, arteroscleroză.

Vinul de portocale face poftă de mâncare. Într-un litru de vin alb, se pun sucul unei portocale mai mari şi 3-4 flori de muşeţel, 2-3 cuişoare, 150 grame zahăr şi 50 ml rachiu, se lasă la macerat 8-10 zile. O altă reţetă de obţinere a acestui vin este următoarea: se pune o portocală mai mare, tăiată, într-un borcan şi se adaugă 150 g zahăr, 1 baton de scorţişoară şi 10 cuişoare. Peste acestea se toarnă 1 litru de vin alb şi 50 ml rachiu şi se macerează timp de o lună, agitând zilnic borcanul. Vinul de portocale este indicat în dispepsie, lipsa poftei de mâncare, constipaţie, tonic general, sânge îngroşat. Se consumă câte 50 ml, de 3 ori/zi, cu 30 de minute înainte de masă.

Vinul de pătrunjel: se iau 2 legături de pătrunjel, care se toacă mărunt, peste care se pune 1,5 l vin alb şi două linguriţe de oţet de vin. Se pune vasul la fiert şi se lasă 8-10 minute la foc slab, apoi se adaugă 500 grame miere, când lichidul este călduţ. Se amestecă bine, se filtrează şi se toarnă în sticle mici, depozitându-se la rece. Are efecte în bronşită, astenie, icter, retenţii de lichide în organism, boli însoţite de febră.

Vinul de mărar este leac în astm, aerofagie, tulburări nervoase, impotenţă, insuficienţă ovariană. Se pun la macerat timp de 10 zile, într-un litru de vin roşu: 50 grame seminţe de mărar, 20 grame seminţe de anason, 100 grame zahăr, 25 ml rachiu. Se filtrează şi se iau zinic câte 50 ml, de 3 ori/zi, înainte de fiecare masă, cu 15 minute.

Vinul de tătăneasă combate bronşita şi pneumonia. Se pun 4 linguri de rădăcini de tătăneasă, uscate şi zdrobite mărunt, în 500 ml de apă rece de izvor şi se fierbe acoperit, 8 minute. Se ia vasul de pe foc şi se lasă acoperit timp de o oră. Se strecoară prin tifon şi lichidul se amestecă în 400 ml vin alb de casă şi 4 linguri de miere de salcâm. Se ia câte o lingură de 3-4 ori/pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. Se recomandă în bronşite cu expectoraţie purulentă, astm bronşic, pneumonie, tuse cu expectoraţie abundentă.

Vinul de pere e recomandat în caz de litiază renală, retenţie de apă, diabet, celulită. Se taie 500 grame pere albe în rondele. Separat, se pune la fiert într-un vas 1 litru de vin alb. Când clocoteşte, se adaugă perele. Se lasă pe foc până când volumul scade la jumătate. Se strecoară după răcire. Se iau câte 25 de ml, dimineaţa, pe stomacul gol, cu 15 minute înainte de micul dejun.

Pentru tratarea aterosclerozei, gutei, reumatismului, afecţiunilor renale, cistitelor, este renumit vinul de ienupăr. 50 boabe de ienupăr, 1 litru vin roşu, 50 ml rachiu. Se pisează boabele de ienupăr şi se pun la macerat în vin şi rachiu, timp de o săptămână. Apoi, se pune pe foc amestecul şi se lasă să fiarbă 5 minute. Se lasă în repaus o săptămână înainte de a se filtra. Se iau câte 50 ml, de 3 ori/zi, cu 15 minute înainte de masă.

Vinul de aloe. Puneţi într-un borcan de sticlă de culoare închisă 200 ml suc de aloe, 250 grame miere polifloră şi 2 l de vin alb de casă. Lăsaţi 5 zile totul la macerat şi agitaţi borcanul de două ori pe zi. Se filtrează prin tifon şi se pune în sticle de culoare închisă, ţinute la rece, din care luaţi, de 3-4 ori/zi, câte o lingură, cu 30 de minute înainte de masă, în ceai din flori de tei sau cimbrişor. Este indicat în astm bronşic, gripă, constipaţie, nevralgii, nevroze, reumatism, ulcer gastroduodenal. Cei care au hiperaciditate gastrică vor pune miere de salcâm în loc de miere polifloră. Acest preparat pe bază de aloe este mult mai eficient celor cu grupa de sânge A.

Vinul de leurdă se prepară dintr-un pumn de frunze tăiate mărunt care se dau în clocot în 1 litru de vin alb natural. Se îndulceşte după gust, cu miere. E bun bătrânilor cu secreţii pulmonare abundente şi greutate în respiraţie, tuberculoză pulmonară şi hidropizie.

Unul dintre cele mai bune drenoare hepatice şi digestive este vinul de grapefruit. Se recomandă în insuficienţa biliară, anorexie şi artrită. Sucul de la două grapefruit-uri se amestecă cu un litru de vin alb, 50 ml rachiu şi 200 grame de zahăr. Se lasă la macerat două săptămâni, apoi se filtrează. Se recomandă consumul a 50 ml de trei ori pe zi, înainte de mese.

Vinul de tarhon este un excelent remediu în tratarea durerilor reumatice. Pentru prepararea acestui tip de vin avem nevoie de 30 grame de frunze proaspete de tarhon şi un litru de vin alb. După ce sunt uscate foarte bine, frunzele se acoperă cu vinul alb şi se lasă la macerat o săptămână, apoi se filtrează. Se iau 25 ml de trei ori pe zi, înainte de mese.

Persoanele care suferă de tulburări nervoase, palpitaţii sau tulburări digestive pot consuma vin de mentă, recomandat şi pentru eliminarea viermilor intestinali. Pentru preparare avem nevoie de 500 ml de infuzie de mentă (peste 25 grame de mentă uscată se toarnă apă fiartă şi se lasă 15 minute), 500 ml vin alb şi patru linguriţe de miere de albine. Se amestecă toate ingredientele şi se lasă la macerat şase săptămâni, apoi se filtrează. Se iau 50 ml de trei ori pe zi, înainte de mese. Atenţie însă, dacă nu sunt respectate dozele terapeutice, vinul de mentă poate produce intoxicaţii.

Datorită proprietăţilor sale antidiaretice, dezinfectante, astringente şi tonice, vinul de nuci este recomandat în tratarea anemiei, diareei, gutei şi reumatismului. Pentru prepararea acestui tip de vin există mai multe variante:

1. 350 grame de frunze de nuc, un litru de vin roşu, un baton de scorţişoară, 100 grame zahăr şi 25 ml de rom. Ingredientele se pun la macerat timp de o lună, apoi se filtrează.

2. Se pun la macerat 25 de nuci verzi tăiate în patru, un litru de vin roşu, 50 ml rachiu şi 150 grame zahăr. Se lasă două luni, apoi se filtrează şi se pune în sticle închise la culoare.

3. Un litru de vin roşu, 300 de grame de zahăr şi 8 nuci verzi, zdrobite în prealabil. Se pun la macerat, la soare, timp de şase săptămâni, având grijă să se amestece bine compoziţia în fiecare zi, apoi se filtrează.

Mod de administrare: 50 ml, de trei ori pe zi, înainte de mesele principale.

Pentru constipaţie, litiază renală, tulburări digestive, e bun vinul de piersici. Avem nevoie de 2,5 kg piersici, 4 litri vin alb, 1,3 litri coniac, 500 grame zahăr, 4 migdale amare, 7 grame drojdie de bere uscată.

Peste piersicile decojite şi tăiate în bucăţi, se pune zahărul şi se lasă câteva ore. Apoi, se fierbe amestecul 15 minute. După ce s-a răcit, se adaugă vinul alb şi coniacul, drojdia şi migdalele. Se lasă la macerat, la rece, timp de 30 de zile. Se filtrează şi se îmbuteliază. Se iau câte 50 ml, de 3 ori/zi, cu 15 minute înainte de masă.

Vinul de prune uscate este un bun diuretic, energizant şi dezintoxicant, fiind recomandat persoanelor care suferă de anemie, constipaţie, nefrită sau reumatism.

Se prepară din 300 de grame de prune uscate, un litru de vin roşu, 50 ml de rachiu, 150 grame de zahăr şi o linguriţă de vanilie. Ingredientele se pun într-un borcan, se amestecă şi se lasă la macerat trei săptămâni. Se recomandă administrarea a 50 ml, de trei ori pe zi, înainte de mese.

Vinul de afine este un bun antiseptic şi bactericid, fiind recomandat în ateroscleroză, constipaţie, fermentaţie intestinală, insuficienţă biliară şi diabet. 500 de grame de afine şi un litru de vin roşu se fierb aproximativ un sfert de oră, se lasă să se răcească, apoi se filtrează. Se iau 25 ml de trei ori pe zi, înainte de mesele principale.

Vinul de coacăze are proprietăţi antidiareice şi e un bun antireumatismal şi tonic general, fiind recomandat în tratamentul hipertensiunii, artritei, litiazei renale, dar şi al menopauzei sau reumatismului. Se pun la macerat timp de o lună 200 de grame de coacăze, 50 ml rachiu, 100 grame de zahăr şi un litru de vin alb. Apoi se filtrează şi se administrează 50 ml, de trei ori pe zi, înainte de mese.

Vinul de mure este recomandat în tulburări gastrice şi intestinale, dureri de gât, afecţiuni ovariene.

1 kg mure, 1 litru apă, 1/2 litru de vin alb, 300 g zahăr. Se zdrobesc murele şi se pune totul la macerat 15 zile. Se filtrează şi se îmbuteliază. Se beau câte 50 ml, de 3 ori/zi, cu 15 minute înainte de masă.

Vinul din ciuboţica cucului, un vin bun pentru inimă. Se umple o sticlă de 2 l cu flori proaspete, se toarnă deasupra vin alb natural, până se acoperă florile. Sticla se astupă şi se lasă la soare la macerat timp de 2 săptămâni. În afecţiunile cardiace, se ia din când în când câte o înghiţitură de vin, dar nu mai mult de 3 linguri pe zi.

O plantă recunoscută pentru calităţile de tonic al sistemului nervos, rozmarinul, adăugat în vin, devine un remediu care alungă insomniile. Vinul se prepară din 40 g de flori de rozmarin şi dintr-un litru de vin roşu, care se lasă la macerat tip de patru zile într-un vas de sticlă. Se beau câte două pahare de vin de rozmarin zilnic, timp de 20 de zile. Pe lângă efectul de inducere a somnului, vinul de rozmarin ajută şi la normalizarea colesterolului.

În aerofagie şi balonări, vinul de angelică face minuni. Într-un litru de vin roşu, se pun la macerat 30 grame de rădăcină de angelică, un vârf de cuţit de scorţişoară, un praf de nucşoară rasă şi o cuişoară. Se lasă să stea 20 de zile, apoi se strecoară. Se bea un păharel înainte de mesele principale. 

Vinurile obţinute din fructe prin fermentaţie naturală se numesc cidruri. Se prepară din mere dulci, coacăze roşii sau negre, vişine, smochine, cătină, măceşe, flori de soc. Nu sunt recomandate copiilor.

Un cidru util pentru întărirea generală şi bogat în vitamina C este cidrul de măceşe. Se pune 1 kg fructe uscate de măceşe în 10 l apă fiartă şi răcită la care se adaugă 2,8 kg zahăr, 30-40 grame drojdie de bere şi sucul de la două lămâi. De obicei cidrul se prepară în damigene cu dop etanş şi tub de fermentaţie prin care se elimină dioxidul de carbon. Fermentaţia durează 4-6 săptămâni, în funcţie de temperatura camerei. O astfel de băutură terapeutică este valabilă timp de 2-4 luni, la temperatura camerei. Se beau 1-2 pahare pe zi, după mese. 

Recomandări

La prepararea vinurilor medicinale se folosesc numai vase metalice smălţuite, iar fructele trebuie să fie bine coapte şi spălate. Plantele se usucă numai la soare, iar rachiul folosit trebuie să aibă minimum 40% alcool.Ca sa obtii un vin terapeutic eficient, fa rost de un vin curat, de la tara, care nu contine “chimicale”.

Se păstrează la temperatura camerei, în sticle bine închise şi nu se consumă în amestec.
Nu sunt recomandate bolnavilor cu afecţiuni hepatice, gastrite acide, ulcer gastric sau duodenal şi hipertensivilor. De asemenea şi celor care au hemoroizi.